© Revista Annisaa Romania

R 32 Fiqh Us-Sunna de Sayyid Sabiq / Aptitudinea de a face Hajj şi ce implică aceasta‎‎

În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător


Aptitudinea de a face Hajj este una dintre condițiile esențiale ale acestuia ‎și ea include:

1. O persoană trebuie să fie sănătoasă și aptă fizic

Dacă o persoană este în vârstă, sau are o boală incurabilă, sau nu este ‎capabilă să facă Hajj din cauza unui alt motiv similar, atunci, dacă are posibilități materiale, ‎poate desemna o altă persoană să facă Hajj în numele său și pe cheltuiala sa. (Aceasta va fi ‎discutat în capitolul ‎"‎Hajj-ul în numele altei persoane‎"‎.)

2. Călătoria la Hajj trebuie făcută în siguranță, pentru ca bunurile și viața ‎pelerinului să nu fie puse în pericol

Dacă o persoană se teme pentru viața sa din cauza unei epidemii sau a ‎pericolelor ivite pe drum, sau se teme să nu fie prădată de bunurile sale, atunci aceasta este ‎considerată ca făcând parte din categoria celor care nu își pot permite această călătorie ‎pentru Hajj.

Există o diferență de opinie între învățați cu privire la taxele de intrare și la alte ‎taxe percepute pelerinilor.

O persoană poate fi scuzată și considerată ca o persoană care nu are ‎mijloacele financiare să facă Hajj din cauza acestor taxe?

Ash-Shafaꞌi și alții sunt de părere că prezența acestor taxe califică o persoană ‎pentru a fi clasificată ca fiind în imposibilitatea de a face Hajj, chiar dacă taxa implicată este ‎mică. Savanții Maliki nu sunt de acord, ei nu consideră aceasta ca fiind un motiv suficient ‎pentru ca o persoană să fie în imposibilitatea de a efectua Hajj-ul, cu excepția cazului în care ‎această sumă este exorbitantă sau este cerută în mod repetat.

3. Musulmanul trebuie să dețină proviziile și mijloacele necesare pentru ‎călătorie

Proviziile necesare pentru călătorie fac referire la faptul că pelerinul trebuie să ‎aibă toate cele necesare atât pentru el, cât și pentru familia lui care rămâne acasă. Printre ‎aceste bunuri se numără: haine suficiente și adecvate, loc pentru cazare, mijloace de ‎călătorie, tot ceea ce este necesar pe lângă mijloacele financiare pentru călătorie. (Persoana ‎care intenționează să meargă la Hajj nu trebuie să își vândă hainele sau bunurile personale ‎sau casa, chiar dacă acestea sunt suficiente pentru a strânge banii necesari pentru Hajj.) ‎‎

Mijloacele pentru transport implică ceea ce folosește pelerinul pentru a merge ‎la Hajj și a se întoarce, indiferent dacă aceasta se face pe mare, pe pământ sau pe calea ‎aerului. Aceasta se referă la cei care locuiesc departe de Mecca și nu pot merge pe jos până ‎acolo.

Pentru cei care trăiesc în vecinătatea orașului Mecca, nu se aplică această ‎condiție, ei sunt atât de aproape încât trebuie să meargă la Hajj pe jos.

Sunt hadith-uri care explică cuvintele versetului:

"‎(...) dacă au mijloacele pentru aceasta. (...)‎"‎
Surat ꞌAl-ꞌImran, 3:97 ‎‎

acestea însemnând mijloacele de călătorie și de trai.

Anas, radhi Allahu anhu, a relatat că:

"‎Profetul, salla Allahu aleihi wa sallam, a fost întrebat odată despre înțelesul ‎versetului:‎
«(...) dacă au mijloacele pentru aceasta. (...)»,

iar el, salla Allahu aleihi wa sallam, a spus:‎
‎«Aceasta înseamnă a poseda mijloace de trai și de transport.»‎"‎
(Ad-Daraqutni ‎consideră că este un hadith sahih)

Al-Hafidh remarcă:

"‎Cel mai probabil, lanțul de transmitere nu este urmat direct de la Profet, salla ‎Allahu aleihi wa sallam.‎"‎

De asemenea, Tirmidhi l-a relatat sub autoritatea lui Ibn Omar, radhi Allahu ‎anhu, dar lanțul de transmitere este slab.

Abdul-Haqq remarcă:

"‎Toate aceste lanțuri de transmitere sunt slabe.‎"‎

Ibn Al-Mundhir spune:

"‎Nu poate fi urmărit dacă lanțul de transmitere este de la Profet, salla Allahu ‎aleihi wa sallam, și poziția corectă este că este hadith sahih, dar incomplet transmis, ‎deoarece lanțul sub autoritatea căruia a fost spus nu se întoarce la Profet, salla Allahu aleihi ‎wa sallam.‎"‎

Ali, radhi Allahu anhu, relatează că, odată, Profetul, salla Allahu aleihi wa ‎sallam, a spus:

"‎Cel care posedă suficiente provizii și mijloace de călătorie pentru a face Hajj și nu ‎o face, trebuie lăsat să moară ca un evreu sau ca un creștin.‎"
Allah subhanahu wa taꞌala spune în Nobilul Coran:

"‎(...) dacă au mijloacele pentru aceasta. (...)‎"‎
Surat ꞌAl-ꞌImran, 3:97 ‎‎
(relatat de Tirmidhi, dar printre relatatorii acestui hadith sunt incluși ‎și Halal ibn Abdullah, care nu este cunoscut, și Al-Harit, pe care Ash-Shaꞌbi și alții l-au descris ‎ca fiind mincinos)

Toate aceste ahadith au isnad slab, dar, cu toate acestea, cei mai mulți învățați ‎consideră proviziile și mijloacele de transport ca fiind o condiție necesară pentru Hajj. ‎‎

Dacă o persoană nu are nici proviziile necesare și nici mijloacele de călătorie, ‎nu este obligată să facă Hajj.

Ibn Taymiyya spune:

"‎Aceste ahadith sunt musnad (o relatare care este urmărită și are o ordine ‎crescândă neîntreruptă de naratori sub prima relatare) și au un lanț sahih de naratori, unele ‎sunt mursal (un hadith transmis de un succesor – abbit – tânăr sau bătrân, fără a menționa ‎companionul care l-ar fi auzit direct de la Profet, salla Allahu aleihi wa sallam).‎"‎ ‎‎

Ash-Shafaꞌi consideră hadith-ul amintit mai sus ca fiind un hadith slab, în timp ‎ce Abu Hanifa și Malik îl consideră sahih, iar alții sunt de părere că este hadith mauquf (un ‎hadith relatat de la un companion, radhi Allahu anhu, prin propria descriere).

Toți au dovedit că posibilitatea de a aranja proviziile și mijloacele de călătorie ‎ale unei persoane este o condiție necesară pentru Hajj, și aceasta în ciuda faptului că ‎Profetul, salla Allahu aleihi wa sallam, știa că mulți dintre oamenii timpului său erau apți să ‎meargă pe jos la Hajj. Aceasta este similar cu ceea ce Allah subhanahu wa taꞌala spune: ‎‎

"‎(...) Este o datorie a oamenilor față de Allah [să împlinească] Pelerinajul la această ‎Casă, dacă au mijloacele pentru aceasta. (...)‎"‎,

subliniind faptul că abilitatea și puterea sunt o condiție esențială pentru toate ‎formele de adorare. Aceasta semnifică o putere nespecifică sau puțin mai mult decât poate fi ‎necesar.

În cazul Postului și al Rugăciunii, posibilitatea financiară este de prisos și nu ‎este specificată în Nobilul Coran, spre deosebire de Hajj, pentru care aceasta este o condiție ‎importantă. Similar, Hajj-ul este o formă de adorare care implică o călătorie pentru care ‎persoana trebuie să fie în posesia unor mijloace suficiente pentru ea (și familia sa), precum și ‎să fie capabilă să transforme costul călătoriei într-un Jihad.

La aceste fapte fac referire versetele:

"‎Și nu este niciun păcat pentru cei slabi, nici pentru bolnavi și nici pentru aceia care ‎nu au din ce să cheltuiască [pe Calea lui Allah], (...)‎"‎
Surat At-Tawba, 9:91 ‎‎

"‎Și nici împotriva acelora care au venit la tine, cerând să-i porți [pe animale de ‎călărie], iar tu le-ai zis: «Nu găsesc pe ce să vă port!»(...)‎"‎
Surat At-Tawba, 9:92 ‎‎

În Al-Muhadhib citim:

"‎Dacă o persoană are banii necesari pentru a cumpăra provizii și face ‎călătoria la Hajj, dar are nevoie de ei pentru ca să își plătească datoriile, Hajj-ul nu este ‎obligatoriu pentru ea, chiar dacă returnarea datoriei se cere imediat sau după un anumit timp. ‎Datoriile care au un termen hotărât urgent trebuie plătite, în timp ce Hajj-ul poate fi făcut mai ‎târziu în viață. Dacă va cheltui toți banii pe care îi are pentru Hajj, nu va mai fi în postura de a ‎putea plăti datoriile.‎"‎

Similar, dacă are nevoie de o locuință sau de un servitor care să îl ajute, poate ‎fi considerat ca fiind în imposibilitatea de a face Hajj. De asemenea, dacă are nevoie să se ‎căsătorească pentru că se teme că nu poate evita un păcat, atunci trebuie să se ‎căsătorească, pentru că aceasta reprezintă o nevoie imediată.

Mai mult, în cazul în care are nevoie de bunuri pentru afacerile sale, din care să ‎obțină resursele necesare, în acest caz, conform lui Abu Abbas ibn Sarih, poate fi considerat ‎ca fiind în imposibilitatea de a face Hajj, având în vedere nevoia sa.

În Al-Mughni se spune:

"‎Dacă datoria trebuie înapoiată unei persoane bogate, care nu cere ‎returnarea imediată a împrumutului, ci amână aceasta pentru o perioadă de timp și permite ‎debitorului să facă Hajj, acesta (teoretic) este capabil să facă Hajj. Însă, în cazul în care ‎creditorul nu își poate permite să amâne returnarea datoriei, debitorul va fi considerat ca fiind ‎în imposibilitatea de a face Hajj.‎"‎

Conform școlii Shafaꞌi:

"‎Dacă o persoană oferă altei persoane o călătorie la Hajj, aceasta din urmă ‎nu este obligată să accepte, pentru că este o favoare și poate implica riscul de a se înțelege ‎ca o obligație față de acea persoană. În cazul în care oferta de a merge la Hajj este făcută de ‎fiul său, atunci este obligată să facă acest lucru, pentru că poate face Hajj fără a fi îndatorată ‎cuiva.‎"‎

Școala Hanbali este de părere că un ajutor financiar de la o altă persoană nu ‎obligă persoana să facă Hajj și nici nu clasifică această persoană ca fiind aptă (financiar) de ‎a face Hajj, chiar dacă oferta vine de la o persoană străină sau o rudă, sau oferă chiar și ‎mijloacele pentru călătorie sau provizii financiare ca atare. De asemenea, nu trebuie să existe ‎niciun obstacol care să împiedice un musulman să facă Hajj, așa cum este frica de tortură ‎sau de închisoare, din partea unui conducător tiranic.

Allahu Alam


Redactor
Alya Iacob