© Revista Annisaa Romania

R 34 Profetul Avraam, aleihi sallam ‎(continuare)‎

În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător



Nașterea lui Ismail, aleihi ‎sallam

‎Oamenii Cărții spun că Avraam, aleihi sallam, s-a ‎rugat ‎lui ‎Allah subhanahu wa ta‎ꞌala să-i dea lui copii buni ‎și ‎Allah ‎Preaînaltul l-a binecuvântat cu vestea ‎minunată ‎pentru ‎aceasta.‎

În vremea în care Avraam, aleihi sallam, trăise ‎în ‎Palestina ‎timp de aproape 20 de ani, Sara îi spusese:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Domnul m-a lipsit de copii, așa că ia această ‎roabă, ‎Hagar, ‎poate Allah îți va dărui copii de la ea.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎ ‎‎

Când aceasta s-a dăruit lui Avraam, aleihi sallam, și ‎a ‎dormit ‎cu el, a rămas grea. Se spune că atunci când și-a dat ‎seama ‎că ‎va avea un copil, s-a simțit plină de însemnătate ‎și a început ‎să o ‎disprețuiască pe stăpâna sa. Sara s-a ‎mâniat tare și i s-a ‎plâns lui ‎Avraam, aleihi sallam. Acesta a ‎spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Fă cu ea ce-ți place!‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Hagar s-a înspăimântat atunci și a fugit la un izvor de ‎apă, ‎în ‎pustiu. Un Înger, aleihi sallam, a venit și i-a spus: ‎‎

‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎‎Nu te ‎teme. ‎Allah va binecuvânta acest copil ‎zămislit.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

El, aleihi sallam, i-a cerut să se întoarcă și i-a spus că ‎va ‎da ‎naștere unui băiat, pe care trebuie să îl numească Ismail:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Acela va fi ca un asin sălbatic între oameni; mâinile ‎lui ‎vor fi ‎asupra tuturor și mâinile tuturor asupra lui, dar el ‎va ‎sta ‎dârz în fața tuturor fraților lui.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎
(Biblia – ‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎‎Facerea‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎, ‎‎16:12)‎

Și i-a mulțumit Hagar pentru această veste ‎îmbucurătoare.‎

Această veste minunată se referă de fapt la ‎fiul ‎său, ‎Mohammed, fiindcă el este cel prin ‎intermediul ‎căruia ‎arabii au condus și au cucerit toate ‎ținuturile ‎dinspre ‎Răsărit și Apus. Și Allah Preaînaltul i-a dăruit lui ‎cea mai ‎bună ‎cunoaștere și nicio altă națiune nu a primit acest ‎dar ‎mai ‎înainte.‎

Când s-a întors, Hagar i-a dat naștere lui ‎Ismail, ‎aleihi ‎sallam. În vremea în care s-a născut ‎Ismail, ‎Avraam, ‎aleihum sallam, avea 86 de ani; iar acestea ‎se ‎întâmplau cu ‎‎13 ani mai înainte ca Isaac, aleihi sallam, să ‎se ‎nască.‎

Când Ismail, aleihi sallam, s-a născut, Allah ‎subhanahu ‎wa ‎ta‎ꞌala i-a dezvăluit lui Avraam, aleihi ‎sallam, ‎vestea ‎minunată a nașterii unui alt fiu, Isaac, aleihi sallam, ‎de ‎la ‎Sara. Avraam, aleihi sallam, s-a prosternat în fața ‎lui ‎Allah ‎Preaînaltul. Allah subhanahu wa ta‎ꞌala a spus:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Am răspuns rugilor tale prin Ismail, l-am ‎binecuvântat ‎și ‎urmași mulți va avea el. El va fi părintele ‎a ‎doisprezece ‎cârmuitori și îi voi dărui lui o națiune măreață.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎ ‎‎

Aceasta a fost o veste îmbucurătoare ‎pentru ‎această ‎comunitate. Acești doisprezece cârmuitori ‎au ‎fost ‎douăsprezece căpetenii cucernice, despre care ‎Profetul, ‎salla ‎Allahu aleihi wa sallam, a spus în acest hadith, ‎relatat ‎de Abdul-‎Malik ibn Umair, care a relatat de la Jabir ‎ibn ‎Samura:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎«Vor fi doisprezece cârmuitori»‎
și apoi a spus ceva ce n-am înțeles. L-am întrebat pe ‎tatăl ‎meu:‎
‎«Ce a spus?»‎
Acesta mi-a răspuns:‎
‎«Toți vor fi din neamul Quraish.»‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎
(hadith convenit)‎ ‎‎

Într-o altă relatare, se spune:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Această credință va rămâne înfloritoare și ‎puternică ‎până ‎ce vor veni doisprezece cârmuitori, toți ‎din ‎neamul ‎Quraish. Și dintre aceștia doisprezece, patru sunt ‎califi –‎‎ ‎Abu Bakr, Omar, Uthman și Ali. Printre aceștia se ‎numără, ‎de ‎asemenea, și Omar ibn Abdul-Aziz și unii ‎conducători ‎abasizi. Nu s-a ‎spus că toți aceștia vor veni ‎succesiv. ‎Printre cei doisprezece nu se ‎numără și ceea ce ‎șiiții ‎pretind pentru ei. Dintre aceștia, primul este ‎Ali ibn ‎Abu ‎Talib, iar ultimul este cel ce este așteptat în ‎Samra; ‎acesta ‎este Mohammed Al-Hasan Al-Askari.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Când Hagar l-a născut pe Ismail, aleihi sallam, Sara nu ‎a ‎fost ‎mulțumită și l-a rugat pe Avraam, aleihi sallam, să ‎o ‎ascundă, ‎astfel încât să nu o mai vadă. Atunci el i-a luat pe ‎Hagar și ‎pe ‎fiul ei, Ismail, aleihi sallam, și au călătorit spre ‎locul în care ‎este ‎astăzi situată Mecca. Se spune că la acea ‎vreme copilul ‎ei era încă ‎foarte mic. Avraam, aleihi sallam, ‎i-a lăsat acolo și ‎a dat să se ‎întoarcă, însă Hagar a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Ce faci, Avraam? Ne lași aici singuri? Nu avem nici ‎apă, ‎nici ‎provizii suficiente.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Însă Avraam, aleihi sallam, nu i-a răspuns. Ea a ‎continuat ‎să-l ‎întrebe același lucru, dar nu a primit niciun ‎răspuns. ‎Apoi, ea ‎a întrebat:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Allah a poruncit aceasta?‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Și atunci Avraam, aleihi sallam, i-a răspuns:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Da.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Hagar a spus atunci:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Atunci Allah nu ne va lăsa să pierim!‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎ ‎‎

Hagar și Ismail, aleihi sallam, în Mecca

Imamul Bukhari a relatat de la Ibn Abbas, radhi Allahu ‎anhu:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Avraam a luat-o pe Hagar și pe fiul ei, Ismail, într-‎‎o ‎călătorie, pe vremea când acesta era încă sugar. I-a adus ‎în ‎Casă, ‎în apropierea unui copac de lângă fântâna ZamZam-‎‎ului. În acele ‎vremuri nu se afla nimeni în Mecca și nu ‎se ‎găsea nici apă. Avraam i-‎a lăsat acolo, alături de o ‎traistă ‎de piele ce avea câteva curmale și ‎un burduf în care ‎era ‎puțină apă. Avraam a dat apoi să plece, dar mama lui Ismail l-a ‎urmat, ‎spunând:‎
‎«Încotro te îndrepți? Ne lași în această vale unde nu se ‎află ‎nicio ‎ființă?»‎
Ea a repetat această întrebare de mai multe ori, însă ‎Avraam ‎nu i-a ‎dat niciun răspuns. Apoi a spus:‎
‎«Allah ți-a poruncit să faci aceasta?»‎
El i-a răspuns:‎
‎«Da.»‎
Atunci Hagar a spus:‎
‎«El nu ne va lăsa să pierim aici!»‎
Și spunând aceasta, s-a întors.‎
Avraam a mers până ce a ajuns la o trecătoare îngustă ‎a ‎muntelui, ‎de unde abia putea fi zărit de către aceștia. S-‎a ‎oprit și s-a îndreptat cu fața spre Casă. A înălțat mâinile și a ‎spus ‎această ‎Rugăciune:‎
«Doamne, eu am așezat o parte din urmașii mei într-‎o ‎vale ‎fără verdeață, în apropiere de Casa Ta cea ‎Sfântă. ‎Doamne, ‎pentru a împlini ei Rugăciunea [As-Salat]! Și ‎fă ‎inimile ‎unor oameni să încline cu dragoste către ei și dă-le ‎lor ‎din ‎roade spre viețuire, poate că ei vor fi ‎mulțumitori.»‎
Surat Ibrahim, 14:37

Mama lui Ismail a continuat să-și hrănească fiul și să bea ‎din ‎apă. ‎Când toată apa pe care o avea s-a sfârșit, atât ei, ‎cât și ‎fiului ei li s-a ‎făcut sete. A început să-l privească cu ‎durere în ‎suflet. L-a lăsat ‎acolo, căci nu mai putea să-l ‎privească. Și-a ‎dat seama că Safa este ‎cel mai apropiat ‎munte pe care se ‎putea urca pentru a cere ajutor. A ‎urcat ‎pe munte și s-a uitat ‎de jur-împrejur, pentru a putea vedea ‎pe ‎cineva. Însă nu a ‎văzut pe nimeni. Ea a coborât de pe ‎muntele Safa, ‎iar când a ‎ajuns la poale, și-a îndoit ‎veșmântul și a alergat în acea ‎vale ‎precum o persoană ce ‎se află în mare primejdie. A alergat ‎până ‎a traversat ‎întreaga vale și a ajuns la un alt munte, ‎Marwa. A urcat ‎pe ‎munte și a început să se uite de jur-‎împrejur, în speranța că ‎va ‎găsi pe cineva. Însă nu a găsit pe ‎nimeni. Și a repetat ‎acest lucru de ‎șapte ori.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Ibn Abbas, radhi Allahu anhu, a relatat că ‎Profetul, ‎salla ‎Allahu aleihi wa sallam, a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Acela este traseul dintre acești doi munți.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Când a ajuns la muntele Marwa, a auzit o voce. Atunci ‎a ‎spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Nu sufla o vorbă!‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎,‎

referindu-se la ea însăși. Apoi a încercat să asculte ‎cu ‎mare ‎atenție și a auzit din nou. Ea a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Te-am auzit (oricine-ai fi), însă ai tu oare ‎vreun ‎sprijin ‎pentru mine?‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Deodată, a văzut un Înger, aleihi sallam, la ‎fântâna ‎ZamZam-‎ului, săpând în pământ cu călcâiul – sau cu ‎aripile ‎sale – până ‎ce apa a țâșnit din acel loc. Ea a început să facă ‎un ‎fel de ‎bazin în jurul izvorului, folosindu-și mâinile în ‎acest scop. Și-‎a ‎umplut apoi burduful cu apă.‎

Ibn Abbas, radhi Allahu anhu, a relatat că ‎Profetul, ‎salla ‎Allahu aleihi wa sallam, a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Fie ca Allah să trimită binecuvântarea Sa asupra ‎mamei ‎lui ‎Ismail. Dacă ar fi lăsat ea apa ZamZam-ului să curgă ‎‎(sau ‎a ‎spus: «Dacă nu ar fi strâns apa»), atunci ZamZam-ul ‎ar fi fost ‎o apă ‎curgătoare.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

A băut din acea apă și apoi i-a dat copilului să ‎sugă. ‎Îngerul, ‎aleihi sallam, i-a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Nu te teme! Aici se află o Casă a lui Allah, pe care ‎acest ‎copil ‎împreună cu tatăl său o vor înălța. Allah cu adevărat ‎nu-‎i ‎părăsește pe oamenii Săi.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

La acea vreme, Casa se afla pe un loc înalt, ‎precum ‎un ‎delușor. Ea a rămas acolo până ce cei din tribul ‎Jurhum ‎au ‎trecut pe lângă ei, în timp ce se întorceau din ‎Kada, ‎în ‎Mecca. Aceștia au poposit în partea de jos a Meccăi ‎și ‎au ‎văzut acolo o pasăre în zbor. Au zis:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Această pasăre trebuie să zboare în jurul unei ape, ‎cu ‎toate ‎că știm că în această vale nu se găsește strop de apă.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Au trimis un om sau doi și aceștia au văzut cursul ‎de ‎apă. ‎Când s-au reîntors, și-au înștiințat oamenii că găsiseră ‎apă ‎și ‎cu toții au mers într-acolo. Mama lui Ismail ședea ‎în ‎apropierea apei ‎și atunci ei au spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Ne permiți să stăm alături de tine?‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎ ‎‎

Ea a răspuns:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Da. Însă nu aveți dreptul să puneți stăpânire ‎pe ‎apa ‎noastră!‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Ei au fost de acord.‎

În Biblie se spune:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Dumnezeu i-a poruncit lui Avraam să taie ‎împrejur ‎pe ‎Ismail, pe toți cei născuți în casa sa, pe toți ‎cei ‎cumpărați ‎cu argintul său și pe toți oamenii de ‎parte ‎bărbătească din ‎partea lui Avraam și i-a tăiat împrejur.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎
(Biblia – ‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎‎Facerea‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎ , 17:23)‎

El a fost tăiat împrejur după vârsta de 99 de ani. ‎‎

Ismail, ‎aleihi ‎sallam, avea 13 ani. A îndeplinit Porunca ‎lui ‎Allah ‎Preaînaltul, referitoare la familia sa.‎

Acest lucru indică faptul că tăierea împrejur ‎era ‎obligatorie ‎pentru el și, datorită acestui lucru, învățații au ‎spus ‎că era ‎obligatorie pentru toți bărbații.‎

Abu Huraira, radhi Allahu anhu, a relatat că ‎Profetul, ‎salla ‎Allahu aleihi wa sallam, a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Avraam s-a tăiat împrejur la 80 de ani, folosind o secure.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎
(relatat de Bukhari)‎

Sacrificiul

Allah Preaînaltul a spus în Coranul cel Glorios:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Și a zis el, apoi: «Eu mă duc la Domnul meu care ‎mă ‎va ‎călăuzi. ~ Doamne, dă-mi mie pe unul dintre cei ‎evlavioși!» ‎‎~ ‎Și Noi i-am dat bună veste despre un flăcău ‎blând. ~ Și ‎când [fiul ‎său] a ajuns la vârsta la care putea ‎lucra ‎împreună cu el, a zis: «O, ‎fiul meu! Am văzut în vis că te ‎voi ‎jertfi. Vezi cum ți se pare?» I-a ‎răspuns: «O, tată! Fă ‎după ‎cum ți se poruncește, căci mă vei afla pe ‎mine – dacă va ‎voi ‎Allah – printre cei răbdători!» ~ Și când s-‎au ‎supus ‎amândoi și l-a întins pe el pe o tâmplă, ~ Am strigat ‎Noi ‎la ‎el: «O, Avraam! ~ Tu ai împlinit vedenia! Astfel îi ‎răsplătim ‎Noi pe ‎cei care săvârșesc bine!» ~ Aceasta a ‎fost, ‎neîndoielnic, o încercare ‎răzvedită ~ Și l-am ‎răscumpărat ‎pe el printr-o jertfă minunată ~ Și ‎am lăsat Noi ‎pentru ‎neamurile care au venit după el ‎‎[această ‎binecuvântare]: ~ ‎‎«Pace asupra lui Avraam!» ~ Astfel ‎îi ‎răsplătim Noi pe cei ‎care săvârșesc bine; ~ Fiindcă el a fost ‎dintre ‎robii Noștri ‎drept-credincioși. ~ Și i l-am vestit lui pe ‎Isaac ca ‎Profet, ‎dintre oamenii cei evlavioși. ~ Și l-am ‎binecuvântat pe el ‎și ‎pe Isaac. Dar printre urmașii lor s-au ‎aflat unii făcători de ‎bine și ‎alții lămurit nedrepți față de ei ‎înșiși.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎
Surat As-Saffat, 99-113

Așa cum reiese și din versetele de mai sus, atunci când ‎și-‎a ‎părăsit ținutul și neamul, Avraam, aleihi sallam, i-a ‎cerut ‎lui ‎Allah Preaînaltul să-i dea un fiu evlavios. Și ‎Allah ‎subhanahu wa ‎ta‎ꞌala i-a dat o veste minunată, despre ‎un fiu ‎bun, pe nume Ismail, ‎aleihi sallam. Acesta a fost primul ‎său ‎născut și a fost născut după ce ‎Avraam, aleihi ‎sallam, ‎ajunsese la vârsta de 86 de ani. Nu a existat ‎nici cea ‎mai ‎mică urmă de îndoială cu privire la acest fapt, ‎indiferent ‎de ‎religie.‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Și când [fiul său] a ajuns la vârsta la care ‎putea ‎lucra ‎împreună cu el (…)‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

însemnând la vârsta tinereții, când a început să ‎se ‎confrunte ‎cu lucruri de interes propriu, la fel ca și tatăl său ‎sau ca ‎un ‎oarecare alt adult.‎

Mujahid a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎În tinerețe a călătorit și era în stare să aibă grijă ‎și ‎de ‎treburile tatălui său.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Când Ismail, aleihi sallam, era tânăr, tatăl lui a avut un ‎vis ‎în ‎care i se poruncea să-și sacrifice fiul.‎

Ibn Abbas, radhi Allahu anhu, a relatat:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Visurile Profeților, aleihum sallam, reprezintă ‎revelații.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Aceasta a fost o grea încercare ce a venit de ‎la ‎Allah ‎Preaînaltul, aceea de a-și sacrifica unicul fiu, născut ‎când ‎el ‎ajunsese la vârsta bătrâneții, după ce mai înainte i ‎se ‎poruncise ‎să-și lase fiul și pe mama acestuia în deșert. ‎Se ‎supusese poruncii lui ‎Allah Atotputernicul prima ‎dată, ‎lăsându-i în pustietate. Cu toate ‎acestea, Allah ‎Preaînaltul ‎a avut grijă de ei și nu i-a lăsat să piară.‎ ‎‎

Apoi, când i s-a poruncit să-și ofere unicul ‎fiu ‎drept ‎sacrificiu, el nu a șovăit niciun moment și a ‎dorit ‎să ‎îndeplinească Porunca Divină cât mai repede cu putință.‎ ‎‎

I-a vorbit fiului său despre acest vis, astfel ca ‎Ismail, ‎aleihi ‎sallam, să fie pregătit sufletește și să ‎îndeplinească ‎această ‎Poruncă, spunând:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎O, fiul meu! Am văzut în vis că te voi jertfi. Vezi cum ‎ți ‎se ‎pare?‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Acest flăcău blând și-a făcut tatăl foarte fericit când a ‎spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎O, tată! Fă după cum ți se poruncește, căci mă vei ‎afla ‎pe ‎mine – dacă va voi Allah – printre cei răbdători!‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Acesta este răspunsul unui om care este ‎cu ‎desăvârșire ‎supus atât părintelui său, cât și Domnului ‎său, ‎Allah ‎Atotputernicul.‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Și când s-au supus amândoi și l-a întins pe el pe o tâmplă‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎,‎ ‎‎

înseamnă că erau gata să îndeplinească Porunca ‎lui ‎Allah ‎Preaînaltul.‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎L-a atins pe el pe o tâmplă‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

înseamnă fiind cu fața în jos.‎

Ibn Abbas, radhi Allahu anhu, Mujahid și Qatada au ‎spus ‎că ‎Avraam, aleihi sallam, a dorit să facă sacrificiul ‎stând ‎în ‎spatele său, pentru ca fiul lui să nu vadă.‎

Într-o altă versiune, se spune:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Avraam l-a întins în poziția pe care o are ‎orice ‎animal ‎jertfit.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

însemnând că o parte a frunții sale a atins însă ‎pământul.‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎S-au supus amândoi‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎,‎

înseamnă că Avraam, aleihi sallam, a rostit Numele ‎lui ‎Allah ‎Preaînaltul și L-a slăvit, iar Ismail, aleihi sallam, și-‎a ‎declarat ‎intenția de a fi ucis întru Numele lui Allah, Unicul. ‎Suddi ‎a ‎spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Avraam, aleihi sallam, a încercat să-i taie gâtul ‎cu ‎cuțitul, ‎însă acesta nu tăia deloc.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Apoi, Allah Preaînaltul a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎O, Avraam! ~ Tu ai împlinit vedenia!‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎,‎

ceea ce înseamnă că scopul acestei încercări a ‎fost ‎deja ‎îndeplinit și anume supunerea ta în fața ‎lui ‎Allah ‎subhanahu wa ta‎ꞌala și răspunsul în fața ‎unei ‎asemenea ‎porunci ce vine de la Domnul tău, jertfirea ‎unicului ‎fiu.‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Aceasta a fost, neîndoielnic, o încercare răzvedită! ~ Și l-‎‎am ‎răscumpărat pe el printr-o jertfă minunată.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Majoritatea învățaților este de părere că jertfa a fost ‎o ‎oaie ‎albă, care avea ochi și coarne mari. Aceasta este o ‎dovadă ‎că ‎cel sacrificat a fost Ismail, aleihi sallam. El este cel ‎ce a ‎trăit în ‎Mecca și nu avem nicio dovadă că Isaac, ‎aleihi ‎sallam, a venit sau nu ‎vreodată, în timpul copilăriei, ‎la ‎Mecca.‎

Această opinie este de asemenea susținută în ‎Nobilul ‎Coran. ‎De fapt, este specificat faptul că cel sacrificat a ‎fost ‎Ismail, ‎aleihi sallam. Coranul cel Glorios ‎menționează ‎povestea ‎sacrificiului și apoi spune:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Și i l-am vestit lui pe Isaac ca Profet, dintre ‎oamenii ‎cei ‎evlavioși.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Versiunea care susține că Isaac, aleihi sallam, a ‎fost ‎cel ‎sacrificat provine din tradițiile iudaice și ‎noi ‎suntem ‎conștienți de faptul că aceștia sunt niște falsificatori; ‎și ‎nu ‎avem nicio îndoială asupra acestui fapt.‎
‎‎
În Tora se spune că Dumnezeu i-a poruncit lui ‎Avraam, ‎aleihi ‎sallam, să-și ofere unicul fiu drept sacrificiu, iar într-‎‎o altă ‎versiune a acesteia se spune că unicul său fiu era ‎Isaac, ‎aleihi ‎sallam, ceea ce este o minciună. Era Ismail, ‎aleihi ‎sallam. ‎Singurul lucru care i-ar fi putut face să ‎falsifice acest ‎lucru ‎este invidia lor față de arabi. Ismail, aleihi sallam, este ‎părintele arabilor ‎ce ‎trăiau în ținutul Hijazului, din care se trage ‎și ‎Profetul ‎nostru, Mohammed, salla Allahu aleihi wa ‎sallam. ‎Isaac, ‎aleihi sallam, este părintele lui Iacob, aleihi sallam –‎‎ ‎care ‎era numit Israel – și cu el se înrudesc aceștia. Au vrut să ‎le ‎ia ‎arabilor această onoare și astfel au falsificat Cartea ‎lui ‎Allah ‎Preaînaltul cu omisiuni și adăugiri. Există ‎mulți ‎învățați musulmani ‎care susțin părerea acestora, că ‎Isaac, ‎aleihi sallam, a fost oferit ‎drept jertfă. Aceștia probabil ‎au ‎preluat această variantă de la Ka‎ꞌb ‎ibn Ahbar sau ‎din ‎izvoarele iudaice.‎

Ibn Ka‎ꞌb Al-Qurazi, referindu-se la acest verset:‎ ‎‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Noi i l-am vestit pe Isaac, iar după el pe Iacob.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎,‎

a spus:‎

‎‎‎‎‎‎
"‎‎‎‎‎‎Cum ar putea fi această veste bună pentru ‎Isaac, ‎aleihi ‎sallam, de vreme ce Isaac, aleihi sallam, va fi ‎urmat ‎de ‎Iacob, aleihi sallam? Atunci lui Avraam, aleihi sallam, i s-‎‎a ‎poruncit să-l ofere pe Isaac, aleihi sallam, drept ‎sacrificiu, ‎mai ‎înainte ca acesta să fi fost născut? Acest lucru ‎este ‎imposibil, căci ‎contrazice vestea bună despre care ‎se ‎vorbește.‎‎‎‎‎"‎‎‎‎‎

Aceasta este părerea învățaților musulmani; cel ‎sacrificat ‎a ‎fost Ismail, și nu Isaac, aleihum sallam.‎

Allahu Alam

~ inshaAllah, va continua~‎

Sursa: Ibn Kathir Liga Islamică
și Culturală din România ‎‎ ‎
Redactor Șef
Gabriela Guettat